Supravegherea epidemiologică și de laborator a paraliziei acută flască în perioada postcertificare în calitate de țară liberă de poliomielită

Abstract

Introducere. În anul 2022, de rând cu alte țări din Regiunea Europeană OMS, Republica Moldova a fost certificată liberă de poliomielită. Pentru menţinerea acestei reușite, este nevoie de măsuri de supraveghere epidemiologică și eforturi în activitățile de imunizare. Dat fiind faptul că în lume există două ţări endemice în care anual se înregistrează cazuri de poliomielită sălbatică, riscul de import al virusului poliomielitic sălbatic continuă să persiste.

Scopul. Conform recomandărilor OMS și obiectivelor Programului Global de lichidare a poliomielitei este necesar de a monitoriza fiecare caz de paralizie acută flască (P!F) prin depistarea, declararea, înregistrarea și investigarea fiecărui caz. Astfel, ne-am propus să analizăm situația epidemiologică prin studiul observațional privind PAF în Republica Moldova.

Material și metode. Au fost recoltate şi investigate 278 de probe de materii fecale. Izolarea tulpinilor virale şi identificarea lor a fost realizată în culturile de celule RD şi L-20B, care au fost recepţionate prin intermediul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). În Laboratorul virusologic al !genției Naționale pentru Sănătate Publică, prin metoda clasică (reacţia de neutralizare), cu utilizarea serurilor imune specifice polio şi enterovirale standardizate (Bilthoven, Olanda) a fost realizată identificarea tulpinilor poliovirale.

Rezultate. În perioada postcertificare – anii 2002-2022, în Republica Moldova, au fost înregistrate și raportate 136 de cazuri de paralizie acută flască (P!F). Repartizarea geografică a fost uniformă, inclusiv din raioanele de Est ale țării. Incidența a variat de la 0,31 la 100000 de copii până la 15 ani în 2017, până la 2,2 – în 2010, în medie constituind 0,96. În perioada de referință, au fost izolate virusuri polio și enterovirusuri de la 10 bolnavi, după cum urmează: 2 cazuri - Polio 1, un caz – Polio 2, 2 cazuri – Polio 3, 1 caz – Polio 1+2, 2 cazuri – Polio 1+2+3, și 1 caz – Polio 1+3, iar la 5 cazuri – diferite serotipuri de virusuri ECHO. Ulterior, poliovirusurile izolate și identificate în Laboratorul !NSP au fost expediate pentru confirmarea şi determinarea originii lor în Laboratorul Regional de Referinţă al OMS (Institutul de Poliomielită şi Encefalite Virale „M. P .Ciumacov”), prin tehnici de biologie moleculară și diferențiere intratipică. Toate tulpinile poliovirale au origine vaccinală şi au fost izolate de la copii vaccinaţi anterior îmbolnăvirii. Din 136 de copii cu sindromul PAF-129 au fost vaccinaţi conform vârstei (94,8%). În rezultatul clasificării definitive a cazurilor de P!F de către Comisia de evaluare și calificare a cazurilor suspecte de poliomielită, nu au fost determinate cazuri compatibile cu poliomielita.

Concluzii. Rezultatele atestă menținerea unui sistem viabil de supraveghere a situaţiei epidemiologice privind poliomielita care îl deține Republica Moldova și care include un plan de acţiuni în menținerea statutului țării libere de poliomielită.