Abstract
Introducere. Infecțiile nosocomiale sau infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM) reprezintă o problemă gravă a sistemului medical, iar numărul acestora este în continuă creștere. Potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, IAAM afectează 1 din 20 de pacienți spitalizați, ceea ce reprezintă anual circa 4,1 milioane de persoane. Totodată, riscul de contractare a acestor infecții în instituțiile medico-sanitare din ţările în curs de dezvoltare este de la 2 până la 20 de ori mai mare decât în ţările dezvoltate.
Scopul. Aprecierea unor particularități ale infecțiilor nosocomiale parvenite în unitățile spitalicești din Republica Moldova și din România.
Material și metode. A fost realizat un studiu transversal descriptiv cu utilizarea datelor statistice din rapoartele Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, CARMIAAM-ROM 2020 precum și Ghidul de Supraveghere și Control al Infecțiilor Nosocomiale (GSCIN) aprobat de MS RM. Pe baza acestora s-a cercetat incidența în timp prin IAAM în România și în Republica Moldova pentru anul 2020.
Rezultate. Potrivit datelor, în ultimii 10 ani în România se atestă o creștere continuă a incidenței și a numărului de cazuri raportate de infecții nosocomiale. Astfel, în anul 2020 au fost înregistrate 23 208 cazuri, de circa 2,8 ori mai multe față de valoarea minimă înregistrată în anul 2012. Mai frecvent au fost raportate infecțiile respiratorii (37%), fapt ce se explică prin prezența pandemiei COVID-19 (infecții cu SARS-CoV-2 și pneumonii bacteriene asociate asistenței medicale la pacienți ventilați invaziv). Pe parcursul anului 2020, în România au fost comunicate 2698 focare de COVID-19 în spitale și în centre rezidențiale, 34 % dintre acestea fiind înregistrate în luna noiembrie 2020. În Republica Moldova, în anul 2020 au fost raportate 794 cazuri de IAAM, în comparație cu 1346 în anul 2019. Scăderea numărului de cazuri de IAAM se explică prin anularea în timpul pandemiei de COVID-19 a majorității operațiilor planificate. În anul 2020, atât în țara noastră, cât și în țara vecină, numărul infecțiilor respiratorii a depășit infecțiile digestive. Potrivit GSCIN, printre IAAM care se pot dezvolta cel mai des în instituțiile medicale se regăsesc: faringitele, bronşitele, pneumoniile, abcesul pulmonar, anginele, laringitele etc. Apariția acestor afecțiuni depinde de mai mulți factori, inclusiv de vârsta și de genul pacientului. Bolnavii din terapie intensivă, cei cu comorbidități, cu imunitatea scăzută dezvoltă mult mai ușor infecții nosocomiale. Printre cele mai frecvente cauze ale IAAM se regăsesc: spitalizarea de lungă durată, contactul cu alți bolnavi, nerespectarea normelor igienice în instituție, utilizarea necorespunzătoare a echipamentelor de protecție etc.
Concluzii. Conform datelor prezentate, pe perioada pandemiei COVID-19, atât în România, cât și în Republica Moldova, s-a atestat creșterea cazurilor de infecții nosocomiale respiratorii. Acest fapt poate fi cauzat de infecțiile cu SARS-CoV-2 și de pneumoniile bacteriene asociate asistenței medicale la pacienții ventilați invaziv. În aceste condiții este importantă implementarea programului de control al IAAM cu realizarea unui complex de măsuri profilactice.
|Views: 173| |pdf Downloads: 30|
This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 International License.